- rãzeşíe
- s. f., art. rãzeşía, g.-d. art. rãzeşíei; (proprietãţi) pl. rãzeşíi, art. rãzeşíile
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
răzeşie — RĂZEŞÍE, răzeşii, s.f. (reg.) Proprietate a unui răzeş. 2. Stare socială a răzeşului. – Răzeş + suf. ie. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 răzeşíe s. f., art. răzeşía, g. d. art. răzeşíei; (proprietăţi) pl. răzeşíi … Dicționar Român
răzeş — RĂZÉŞ, răzeşi, s.m. (În evul mediu, în Moldova) Ţăran liber, organizat în obşti, care stăpânea în comun pământul satului de care aparţinea, dar lucra independent (împreună cu familia) lotul agricol repartizat; moşnean; p. gener. ţăran liber,… … Dicționar Român